Mecanismele imunologice joacă vreun rol în patogenia bolii Dupuytren? Răspunsul îl aflăm din articolul semnat de conf. dr. Manole Cojocaru.

Diverticuloza, prezentă la aproape 40% din populaţia ţărilor occidentale, rămâne frecvent nediagnosticată. Despre factorii care determină transformarea acesteia în boală diverticulară, metodele diagnostice şi terapeutice discută dr. Lavinia Andrei şi prof. dr. Dan L. Dumitraşcu.

În timpul sarcinii, leptospiroza ca infecţie iniţială sau latentă se poate manifesta prin avort sau deces fetal în maximum 72 de ore. Este deci firesc să se efectueze supravegherea microbiologică pentru leptospiroză în pregătirea şi în timpul sarcinii. Dr. Nicoleta Andreescu ne oferă mai multe detalii.

Considerată până nu demult o boală a copilăriei, infecţia cu Bordetella pertussis este întâlnită şi la alte grupe de vârstă. Supravegherea, diagnosticul şi tratamentul acestei afecţiuni – mai frecvente decât se credea – sunt aduse în atenţie de dna dr. Vasilica Ungureanu.

Printre cauzele bolii abortive se numără şi anumite infecţii. Două din acestea – listerioza şi bruceloza – sunt aduse, cu numeroase detalii, în atenţia specialiştilor în articolul semnat de dna dr. Dana-Magdalena Caplan.

Boala diareică acută constituie una din problemele importante de sănătate publică, prin incidenţa crescută, diversitatea agenţilor etiologici şi gravitatea manifestărilor clinice. Informaţii despre caracteristicile şi diagnosticul de laborator ale acestei afecţiuni aflăm din articolul semnat de dna dr. Dorina Tatu-Chiţoiu.

Istoria României datorează enorm Regelui Ferdinand. Generaţiile ce nu s-au şcolit sub comunişti sau, poate, cele care află abia astăzi adevărul netrucat despre trecutul ţării noastre vor înţelege de ce Regele era supranumit „cel Loial“ sau Ferdinand „Întregitorul“. Viaţa sa ca monarh, dar şi ca om, a fost una zbuciumată, cu prea puţine bucurii. Până şi sfârşitul, la 62 de ani, a fost plin de suferinţe, urmarea unei boli tardiv depistate. Răsfoind pagini îngălbenite de timp din dosarul cu însemnări al medicului de atunci al Casei Regale, dl dr. Mihail Mihailide prezintă, la rubrica Jurnal de jurnale, evoluţia bolii suveranului, în condiţiile de îngrijire oferite de medicina anilor ’20 ai secolului trecut.